Napoli
Napoli este cel mai mare oraş din Italia de sud. Este una dintre capitalele regionale şi are o populaţie de un milion de locuitori, iar împreună cu zona metropolitană strânge trei milioane de locuitori. Se află la mijlocul distanţei dintre Vezuviu şi zona vulcanică Campi Flegrei. Napoli a fost o colonie greaca ce se numea Neapoli (noua cetate) si este influentat de pasiunea pentru pizza margherita. Napoli este un oras cu o frumoasa asezare geografica, in jurul golfului omonim si la poalele muntelui Vezuviu, bogat in monumente cum sunt: Castel Nuovo (se. XII), Arcul de Triumf, Palatul Regal (sec. XVII), Palatul si Galeria Nationala de pe Capodimonte, biserici; in apropiere aflandu-se orasul roman Pompei acoperit cu lava in timpul eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d. Hr., in prezent eliberat de acesta.
Deşi este un oraş bogat în monumente istorice şi tradiţii, anual primeşte un număr mai redus de vizitatori faţă de alte oraşe italiene. Centrul istoric al oraşului începând din anul 1995 face parte din patrimoniul mondial şi este una dintre cele mai mari centre urbane de pe aceată listă. Centrul istoric are o dispunere dreptunghiulară şi a păstrat reţeaua de străzi stabilită de colonişti din Cumae, fondatorii oraşului antic Neapolis. Oraşul vechi este străbătută de trei străzi principale paralele: Decumano Maggiore (azi purtând numele de Via Tribunali), Decumano Inferiore (azi împărţită în trei secţiuni: Via Maddaloni, Via Croce Benedetto şi Via San Biagio dei Librai) şi Decumano Superiore (azi împărţită în trei secţiuni Via Sapienza, Via Anticaglia şi Via Santi Apostoli), numele acestora derivând din denumirea antică a lor: decumanus. Denumirea populară a Decumano Inferiore este Spaccanapoli (despărţitorul Napolii), deoarece practic împarte în două oraşul vechi. Aceste străzi principale sunt legate între ele, de străzi transversale, pe vremuri antice numite cardo.
Teritoriul înscris pe lista patrimoniului mondial cuprinde deasemenea zona dealului Capodimonte, situată la nord de centrul istoric, respectiv zona costieră Chiaia-Posillipo situată la nord-vest, până la mica insulă Nisida. Centrul istoric cuprinde mai mult de 150 de biserici, aproximativ 300 de clădiri cu caracter religios, palate, 30 de muzee, situri arheologice, monumente, obeliscuri şi fântâni arteziene.
Deşi este un oraş bogat în monumente istorice şi tradiţii, anual primeşte un număr mai redus de vizitatori faţă de alte oraşe italiene. Centrul istoric al oraşului începând din anul 1995 face parte din patrimoniul mondial şi este una dintre cele mai mari centre urbane de pe aceată listă. Centrul istoric are o dispunere dreptunghiulară şi a păstrat reţeaua de străzi stabilită de colonişti din Cumae, fondatorii oraşului antic Neapolis. Oraşul vechi este străbătută de trei străzi principale paralele: Decumano Maggiore (azi purtând numele de Via Tribunali), Decumano Inferiore (azi împărţită în trei secţiuni: Via Maddaloni, Via Croce Benedetto şi Via San Biagio dei Librai) şi Decumano Superiore (azi împărţită în trei secţiuni Via Sapienza, Via Anticaglia şi Via Santi Apostoli), numele acestora derivând din denumirea antică a lor: decumanus. Denumirea populară a Decumano Inferiore este Spaccanapoli (despărţitorul Napolii), deoarece practic împarte în două oraşul vechi. Aceste străzi principale sunt legate între ele, de străzi transversale, pe vremuri antice numite cardo.
Teritoriul înscris pe lista patrimoniului mondial cuprinde deasemenea zona dealului Capodimonte, situată la nord de centrul istoric, respectiv zona costieră Chiaia-Posillipo situată la nord-vest, până la mica insulă Nisida. Centrul istoric cuprinde mai mult de 150 de biserici, aproximativ 300 de clădiri cu caracter religios, palate, 30 de muzee, situri arheologice, monumente, obeliscuri şi fântâni arteziene.